luni, 7 octombrie 2013

Azi mor rândunele


Când cobor
A-mi face patul
Printre vreascuri
Rău plouate,
Dormitez
Cu capu-n perini
De-amintiri
De mult uitate.

Și-am voit a-mi pune
Mâinile-mpreună
Însă tot ce-aș spune
Ar muri-n minciună.

Vreascurile ude,
Pat de rândunele
Inimi prea plăpânde 
Zac pustii în ele.

Colibă de vreascuri,
Salbă de lalele
Pene, puf, damascuri,
Azi mor rândunele.
           

            de Teodora Udrea

Un comentariu: